Asezare:
Argentina este un stat cu suprafata de 2.780.400 kmp. situat in sudul Americii de sud, fiind a doua tara sud americana ca marime dupa Brazilia. Tara se invecineaza cu Bolivia si Paraguay la nord, la est cu Brazilia Uruguay si Oceanul Atlantic, la sud cu Chile si Oceanul Atlantic, iar la vest cu Chile.
Suprafata:
2.766.890 km m²
Clima:
Temperata în cea mai mare; arida în sud-est; subantarctica în sud-vest.
Istorie:
Argentina a fost putin populata inainte de sosirea exploratorilor spanioli. Existau putine triburi nomade care se ocupau in special cu agricultura.
In februarie 1516, navigatorul spaniol Juan Diaz de Solis, cautand un traseu spre Indiile de est a acostat in estuarul Rio de la Plata si a revendicat noile teritorii in numele Spaniei. in 1526, un navigator italian, Sebastian Cabot, a oprit in estuar in cautare de provizii si apoi a urcat in sus pe raul Parana pana aproape de actualul oras Rosario. Aici au construit un fort si apoi au continuat drumul pe rau pana in Paraguayul actual. Cabot a ramas patru ani si a gasit importante cantitati de argint. Sistemul hidrografic a fost denumit River de la Plata (raul argintului).
Colonizarea regiunii a fost inceputa in 1535 de soldatul spaniol Pedro de Mendoza. in februarie 1536, Mendoza, care fusese numit guvernator militar al intregului tinut de la sudul lui Rio de la Plata, a pus piatra de temelie a orasului Buenos Aires. El a incercat sa cuceresca noi teritorii dar nu a reusit din cauza lipsei alimentelor si a impotrivirii triburilor bastinase. Cinci mai tarziu a fost nevoit sa paraseasca Buenos Aires.
In 1537, Domingo Martinez de Irala, unul dintre locotenentii lui Mendoza, a fondat Asuncion (capitala actuala a Paraguayului) care a fost prima asezare permanenta din regiunea La Plata. De la aceasta baza, spaniolii au cucerit treptat teritoriile dintre raurile Parana si Paraguay. Santiago del Estero, prima asezare permanenta din argentina, a fost construita in 1553 de spaniolii veniti din Peru. Santa Fe a fost fondata in 1573 iar in 1580 se reia constructia orasului Buenos Aires.
In 1620, intreaga regiune La Plata a fost subordonata viceregelui din Peru pentru administrare. Din cauza politicii comerciale restrictive colonizarea regiunii La Plata a fost incetinita in urmatorii o suta de ani. in 1776 teritoriile ocupate in prezent de Argentina, Bolivia, Paraguay si Uruguay s-au separat de Peru si s-a constituit Viceregatul Rio de la Plata. in iunie 1806, Buenos Aires a fost atacat de flota britanica sub comanda amiralului Riggs Popham. Viceregele nu s-a impotrivit acestui atac neautorizat de guvernul englez si orasul a fost ocupat de britanici. Ei au fost insa alungati de cetatenii orasului in luna august. in 1807 englezii au atacat din nou Buenos Aires-ul dar au fost respinsi de locuitori. Acest lucru a avut o importanta deosebita deoarece colonistii spanioli au capatat incredere in fortele lor si s-au implicat in luptele pentru cucerirea independentei. Miscarea revolutionara in La Plata a capatat amploare in perioada detronarii regelui Ferdinand al VII-lea al Spaniei de catre Napoleon. Locuitorii din Buenos Aires au refuzat sa-l recunoasca pe Joseph Bonaparte, care fusese instalat pe tronul Spaniei. Pe 25 mai 1810, ei au alungat guvernul viceregal si au instalat un consiliu guvernamental provizoriu in numele lui Ferdinand al VII-lea. in scurt timp relatiile cu reprezentantii regelui au fost rupte si s-a inceput campania de cucerire a independentei. Partea eliberata de sub armatele regale a fost impartita in 14 provincii in 1813. in 1814, conducatorul militar Jose de San Martin a preluat comanda armatei nordului si mai tarziu a dat lovituri decisive legilor spaniole in Chile si Peru.
In martie 1816 reprezentantii diferitelor provincii s-au reunit la Tucuman. Pe 9 iulie ei au proclamat independenta fata de Spania si au declarat formarea Provinciilor Unite din America de Sud. Unii dintre delegati sustineau ideea crearii unei monarhii constitutionale altii a unui sistem federal guvernamental. Neintelegerile dintre cele doua factiuni au culminat cu razboiul civil din 1819. Pacea s-a instalat in 1820 dar problema a ramas nerezolvata.
In 1829 generalul Juan Manuel de Rosas a fost ales guvernator al provinciei Buenos Aires. Sustinator al federalismului, generalul si-a extins autoritatea si in celelalte Provincii Unite care se vor denumi apoi Confederatia argentiniana. Regimul dictatorial al lui Rosas a fost rasturnat in 1852 de un grup revolutionar condus de genralul Justo Urquiza. in 1853 a fost adoptata constitutia federala si Urquiza a devenit primul presedinte al Republicii Argentina. Provincia Buenos Aires a refuzat sa adopte noua constitutie si si-a proclamat independenta in 1854. S-a declansat un razboi intre cele doua state in 1859, dar Republica Argentina a invins si in octombrie 1859 Buenos Aires a aderat la federatie. in mai 1862, Buenos Aires-ul a fost desemnat capitala republicii. intre 1865 si 1902 Argentina a participat la numeroase razboaie cu vecinii sai (Chile, Brazilia) pentru stabilirea granitelor.
In primul deceniu al secolului XX, Argentina a devenit una dintre marile puteri din America de Sud, facând progrese economice si sociale remarcabile. in primul razboi mondial a ramas neutra dar a avut un rol important an aprovizionarea cu alimente a aliatilor. Criza economica din 1929 a avut repercusiuni serioase in Argentina. Dupa 1936 miscarile cu caracter fascist capata amploare. in ianuarie 1942, la Conferinta Pan-Americana pentru aparare de la Rio de Janeiro, Argentina si Chile au fost singurele tari care au refuzat sa rupa relatii cu puterile Axei. Relatiile cu Japonia si Germania au fost rupte de abia in ianuarie 1944. in perspectiva razboiului iminent cu Germania, o hunta militara autointitulata \\\"Colonei\\\" il destituie pe presedintele Pedro Ramirez in 24 februarie 1944. Conducatorul huntei era colonelul Juan Domingo Peron. in ciuda manifestarilor de simpatie cu aliatii, guvernul continua sa ofere adapost agentilor germani. in iulie 1944 SUA acuza Argentina ca ajuta puterile axei. De abia pe 27 martie 1945, tara declara razboi Germaniei si Japoniei. Argentina devine, in lunile urmatoare, membra a Natiunilor Unite cu ajutorul SUA. Dupa 1946 in Argentina au avut loc numeroase framantari sociale din cauza dictaturilor militare care s-au succedat la conducerea tarii si care au incercat sa oprime miscarile democratice din tara
Economie:
Argentina se bazeaza in primul rand pe agricultura, dar in ultimele decenii s-a dezvoltat mult industria extractiva (datorita zacamintelor de carbune si petrol) si industria manufacturiera (prelucrarea produselor petroliere, textila, chimica, alimentara). Exportul Argentinei se bazează pe produsele agricole (carne, cereale, lana). Importurile constau in echipamente tehnologice, chimicale, metale, lubrifianti.
Clima:
Temperata în cea mai mare; arida în sud-est; subantarctica în sud-vest.
Populatie:
39.538.000 locuitori
Limba:
limba spaniola castiliana
Moneda:
peso argentinian
Fus orar:
GMT -3
Etnii:
alb (de cele mai multe ori spanioli si italieni) 97%, mestizo (amestec de alb si stramosi amerindiene), amerindiene, sau alte grupuri non-alb de 3%
Religii:
70% romano-catolici, 10% protestanti, altii
Caracteristici popor:
Latino-americanii prezinta numeroase caracteristici latino-mediteraneene: ei sunt emotivi, exuberanti. Calitatile hispanice pe care spaniolii le-au mostenit de la cuceritorii lor altii decat cei latini au fost si ele importate in America Centrala si de Sud, in bagajul cultural al conchistadorilor, dintre care multi se trageau din andaluzii si extremaduranii influentati de mauri. Comportamentul macho, fatarnicia, tendintele delasatoare si sovinismul sunt vizibile la ei.
Transport:
Pampasul are o reatea de drumuri si cai ferate care este cea mai buna din America de Sud, existand 40.617 km de cale ferata si 219.200 km de drumuri din care 37.088 km sunt amenajate si 11.000 km de cai navigabile interioare. Buenos Aires este portul principal al tarii dar Bahia Blanca este importanta pentru sudul Pampasului si Patagoniei.
Gastronomie:
Bucataria argentiniana a fost puternic influentata de bucatariile spaniole, italiene, germane, franceze si din alte tari europene. Printre mancarurile nationale, pe care trebuie neaparat să le gustati, pentru a trai adevaratul spirit al Argentinei: empanandas; locro (amestec de porumb, fasole, carne, sunca, ceapa); chorizo (un soi de carnaţi picanti); sandvisuri de miga. Producator important de vinuri (Malbec).
