Alte informatii despre Elvetia
Asezare:
In Europa Centrala, invecinandu-se la nord cu Germania, la vest cu Franta, la sud cu Italia si la est cu Austria si Liechtenstein.
Suprafata:
41,285 km²
Clima:
Clima Elvetiei este continentala de tip central-europeana, dar prezinta variatii mari de la o regiune la alta, datorita diferentelor mari de inaltime. Iernile sunt reci, avand temperatura medie de 0°C in Bazinul Elvetian si in vai, dar ajunge si sub -10°C in regiunile mai ridicate. Vara, temperatura medie este intre 18-20°C pe suprafetele mai joase, dar in munti este mai joasa. Majoritatea precipitatiilor cad iarna sub forma de ninsoare. Cele mai inalte regiuni sunt acoperite mereu cu zapada si gheata.
Istorie:
In Elvetia functioneaza peste 650 banci. Valoarea totala a depunerilor bancare, provenite mai ales de la clientii straini, numara peste 1.000 de miliarde de dolari. In anul 1987, a fost descoperita o ruta a traficului ilegal de heroina si de arme, care conducea de la istanbul, prin Sofia, catre Zurich. Jean Ziegler, profesor de sociologie din Geneva, a publicat atunci un articol cu titlul “Banii murdari se spala cel mai bine in Elvetia”. Ca urmare a acestui articol, autoritatile cantoanelor au introdus in codul penal doua prevederi noi impotriva practicilor de spalare a banilor. In profida acestor masuri in bancile elvetiene ajung sume impresionante apartinand intreprinzatorilor straini, care se sustrag astfel de la plata impozitelor in tara de origine. Dictatorii din Lumea a Treia si-au depus banii in bancile din Geneva si Zurich. Dupa al Doilea razboi Mondial printre clientii proeminenti ai institutiilor financiare elvetiene s-au regasit dictatorul filipinez Marcos, sahul iranian reza pahlavi, dictatorii din Nicaragua (Somoza) si Haiti (Duvalier), imparatul Etiopiei Haile Selassie, liderul fostei RDG Honecker si presedintele comunist al Romaniei Nicolae Ceausescu. Faimosul principiu al secretului bancar dateaza din 1934, moment in care dreptul bancar elvetian a fost amendat si au fost introduse prevederi in scopul protejarii conturilor populatiei de origine evreiasca de lacomia nazistilor. Desi principiul avea intentii umanitare, opinia publica internationala il evalueza in prezent in mod destul de critic. La mijlocul anului 1996, Elvetia a devenit tinta unor critici concertate, cand au fost dezvaluite tranzactiile cu aur cu germanii hitleristi si cand a izbucnit scandalul legat de averile stranse in conturile “titularilor necunoscuti”. Independenta si neutralitatea Elvetiei au fost onorate de marile puteri europene si Elvetia nu a fost implicata in cele 2 razboaie mondiale. Integrata politic si economic in Europa in ultima jumatate a secolului al 20-lea, avand un rol puternic in multe organizatii mondiale, Elvetia a devenit membra a ONU in 2002.
Economie:
In mare parte a secolului XX Elvetia a fost cea mai bogata tara din Europa. Insa de la inceputul anilor ’90 cresterea a incetinit, ajungand in 2005 pe locul 4. Elvetia este asociata inainte de toate cu puterea bancara si este unul dintre principalele centre financiare ale lumii. Dar statul se poate mandri si cu o industrie foarte dezvoltata. O ramura importanta a cesteia este cea energetica: practic 100% din energie este furnizata de hidrocentrale si de centralele atomice. Concernele elvetiene precum Nestle (alimentar) sau Sulzer (de masini) sunt recunoscute in lumea intreaga, iar ceasurile firmei Patek-Philippe, infiintata de un emigrant polonez, reprezinta cel mai inalt nivel al artei ceasornicarilor. Turismul are si el o mare importanta pentru economia elvetiana. Statiunile de odihna elvetiene sunt locul preferat al organizatorilor de conferinte internationale, de congrese si de festivaluri. Frumusetea peisajelor, statiunile si centrele sportive atractive, precum si numeroasele bai termale si izvoare cu ape minerale atrag anual milioane de oameni doritori de odihna.
Clima:
Clima Elvetiei este continentala de tip central-europeana, dar prezinta variatii mari de la o regiune la alta, datorita diferentelor mari de inaltime. Iernile sunt reci, avand temperatura medie de 0°C in Bazinul Elvetian si in vai, dar ajunge si sub -10°C in regiunile mai ridicate. Vara, temperatura medie este intre 18-20°C pe suprafetele mai joase, dar in munti este mai joasa. Majoritatea precipitatiilor cad iarna sub forma de ninsoare. Cele mai inalte regiuni sunt acoperite mereu cu zapada si gheata.
Populatie:
7,252,000
Limba:
Germana (oficial) 63.7%, Franceza (oficial) 19.2%, Italiana (oficial) 7.6%, alte limbi 9.5%
Moneda:
Franc elvetian (CHF)
Fus orar:
+1 ora GMT
Etnii:
Germani 65%, Francezi 18%, Italieni 10%, alte natiuni 7%
Religii:
Romano - Catolici 46.1%, Protestanti 40%, alte religii 5%, atei 8.9% (estimare din 1990)
In Europa Centrala, invecinandu-se la nord cu Germania, la vest cu Franta, la sud cu Italia si la est cu Austria si Liechtenstein.
Suprafata:
41,285 km²
Clima:
Clima Elvetiei este continentala de tip central-europeana, dar prezinta variatii mari de la o regiune la alta, datorita diferentelor mari de inaltime. Iernile sunt reci, avand temperatura medie de 0°C in Bazinul Elvetian si in vai, dar ajunge si sub -10°C in regiunile mai ridicate. Vara, temperatura medie este intre 18-20°C pe suprafetele mai joase, dar in munti este mai joasa. Majoritatea precipitatiilor cad iarna sub forma de ninsoare. Cele mai inalte regiuni sunt acoperite mereu cu zapada si gheata.
Istorie:
In Elvetia functioneaza peste 650 banci. Valoarea totala a depunerilor bancare, provenite mai ales de la clientii straini, numara peste 1.000 de miliarde de dolari. In anul 1987, a fost descoperita o ruta a traficului ilegal de heroina si de arme, care conducea de la istanbul, prin Sofia, catre Zurich. Jean Ziegler, profesor de sociologie din Geneva, a publicat atunci un articol cu titlul “Banii murdari se spala cel mai bine in Elvetia”. Ca urmare a acestui articol, autoritatile cantoanelor au introdus in codul penal doua prevederi noi impotriva practicilor de spalare a banilor. In profida acestor masuri in bancile elvetiene ajung sume impresionante apartinand intreprinzatorilor straini, care se sustrag astfel de la plata impozitelor in tara de origine. Dictatorii din Lumea a Treia si-au depus banii in bancile din Geneva si Zurich. Dupa al Doilea razboi Mondial printre clientii proeminenti ai institutiilor financiare elvetiene s-au regasit dictatorul filipinez Marcos, sahul iranian reza pahlavi, dictatorii din Nicaragua (Somoza) si Haiti (Duvalier), imparatul Etiopiei Haile Selassie, liderul fostei RDG Honecker si presedintele comunist al Romaniei Nicolae Ceausescu. Faimosul principiu al secretului bancar dateaza din 1934, moment in care dreptul bancar elvetian a fost amendat si au fost introduse prevederi in scopul protejarii conturilor populatiei de origine evreiasca de lacomia nazistilor. Desi principiul avea intentii umanitare, opinia publica internationala il evalueza in prezent in mod destul de critic. La mijlocul anului 1996, Elvetia a devenit tinta unor critici concertate, cand au fost dezvaluite tranzactiile cu aur cu germanii hitleristi si cand a izbucnit scandalul legat de averile stranse in conturile “titularilor necunoscuti”. Independenta si neutralitatea Elvetiei au fost onorate de marile puteri europene si Elvetia nu a fost implicata in cele 2 razboaie mondiale. Integrata politic si economic in Europa in ultima jumatate a secolului al 20-lea, avand un rol puternic in multe organizatii mondiale, Elvetia a devenit membra a ONU in 2002.
Economie:
In mare parte a secolului XX Elvetia a fost cea mai bogata tara din Europa. Insa de la inceputul anilor ’90 cresterea a incetinit, ajungand in 2005 pe locul 4. Elvetia este asociata inainte de toate cu puterea bancara si este unul dintre principalele centre financiare ale lumii. Dar statul se poate mandri si cu o industrie foarte dezvoltata. O ramura importanta a cesteia este cea energetica: practic 100% din energie este furnizata de hidrocentrale si de centralele atomice. Concernele elvetiene precum Nestle (alimentar) sau Sulzer (de masini) sunt recunoscute in lumea intreaga, iar ceasurile firmei Patek-Philippe, infiintata de un emigrant polonez, reprezinta cel mai inalt nivel al artei ceasornicarilor. Turismul are si el o mare importanta pentru economia elvetiana. Statiunile de odihna elvetiene sunt locul preferat al organizatorilor de conferinte internationale, de congrese si de festivaluri. Frumusetea peisajelor, statiunile si centrele sportive atractive, precum si numeroasele bai termale si izvoare cu ape minerale atrag anual milioane de oameni doritori de odihna.
Clima:
Clima Elvetiei este continentala de tip central-europeana, dar prezinta variatii mari de la o regiune la alta, datorita diferentelor mari de inaltime. Iernile sunt reci, avand temperatura medie de 0°C in Bazinul Elvetian si in vai, dar ajunge si sub -10°C in regiunile mai ridicate. Vara, temperatura medie este intre 18-20°C pe suprafetele mai joase, dar in munti este mai joasa. Majoritatea precipitatiilor cad iarna sub forma de ninsoare. Cele mai inalte regiuni sunt acoperite mereu cu zapada si gheata.
Populatie:
7,252,000
Limba:
Germana (oficial) 63.7%, Franceza (oficial) 19.2%, Italiana (oficial) 7.6%, alte limbi 9.5%
Moneda:
Franc elvetian (CHF)
Fus orar:
+1 ora GMT
Etnii:
Germani 65%, Francezi 18%, Italieni 10%, alte natiuni 7%
Religii:
Romano - Catolici 46.1%, Protestanti 40%, alte religii 5%, atei 8.9% (estimare din 1990)
