Asezare:
Serbia este o republica in Europa de Sud-Est, marginita de Marea Adriatica, intre Albania si Bosnia si Hertegovina, care a fost unita pana in anul 2006 cu Republica Muntenegru intr-o federaţie numita Federatia Serbia si Muntenegru. Serbia este situata in cuprinsul a doua regiuni istorico-geografice, Balcanii de Vest si partea de sud a Campiei Panoniei.
Suprafata:
88 361 km²
Clima:
Clima este continentala in nordul tarii, cu ierni reci si veri umede si calde, iar in partea sudica are influente mediteraneene, cu veri secetoase.
Istorie:
La inceputul anilor 1920 Serbia era o parte integranta a Iugoslaviei, ce cuprindea republicile Serbiei, Croatiei, Sloveniei, Bosniei si Hertegovinei, Macedoniei si Muntenegrului. Fiind dominate pe rand de imperiile otomane si austro-ungare, aceste natiuni s-au unit in 1918 pentru a forma o federatie independenta. Partea dominanta a acestei uniuni era Serbia, desi dupa cel de-al doilea razboi mondial, guvernul comunist al lui Josip Broz Tito a acordat o anumita autonomie republicilor, in incercarea de a echilibra interesele si responsabilitatile administrative, potrivit deosebirilor etnice.
Dupa moartea lui Tito in 1980 si destramarea Europei de est comuniste, nationalismul renascut a redeschis conflicte vechi in societatea iugoslava. Liderul sarb Slobodan Milosevic a incercat sa formeze o Serbie Mareata din fosta uniune, insa politica sa a dus mai degraba la despartirea Sloveniei de Croatia, Macedonia si Bosnia si Hertegovina. Razboiul civil a dus la moartea sau migrarea a sute de mii de oameni, precum si la sanctiuni internationale. S-a varsat si mai mult sange la sfarsitul anilor 1990, cand provincia sarba Kosovo, formata din albanezi si musulmani, si-a declarat independenta. A fost necesara interventia trupelor NATO si a Natiunilor Unite.
Milosevic a fost apoi invins in alegerile prezidentiale si arestat pentru crime de razboi, insa Iugoslavia ramanea instabila, Muntenegru amenintand sa-si declare independenta. In 2003, dupa ratificarea pactului intre parlamentul Serbiei, Muntenegrului si al Iugoslaviei, denumirea Serbia si Muntenegru a luat locul Iugoslaviei pe harta Europei. Aceasta federatie a luat sfarsit in 2006, cand Serbia si Muntenegru au fost recunoscute ca natiuni independente. In pofida opozitiei Serbiei, Kosovo s-a retras in februarie 2008.
Economie:
Produsul Intern Brut
$44.83 de miliarde (total)(2006)
Salariul minim
8,820 dinari sarbi / luna
Salariul mediu
21,925 dinari sarbi (265 euro) / luna
Industrii
Zahar, utilaje agricole, echipamente electronice si de comunicare, hartie, plumb, utilaje de transport
Produse agricultura
Grau, porumb, sfecla de zahar, floarea soarelui, carne de viata, carne de porc, lapte
Clima:
Clima este continentala in nordul tarii, cu ierni reci si veri umede si calde, iar in partea sudica are influente mediteraneene, cu veri secetoase.
Populatie:
10 147 398 loc.
Limba:
Sarba 88.3% (oficiala), Ungureasca 3.8%, Bosniaca 1.8%, Roma 1.1%, altii 4.1%, nespecificata 0.9% (2002)
Moneda:
Dinarul Sarb
Fus orar:
UTC +1/+2
Etnii:
Sarbi 82.9%, Unguri 3.9%, Romi 1.4%, Iugoslavi 1.1%, Bosniaci 1.8%, Muntenegri 0.9%, altii 8% (2002)
Religii:
Sarbo-Ortodoxa 85%, Catolica 5.5%, Protestanta 1.1%, Musulmana 3.2%, nespecificata 2.6%, altii sau ateisti 2.6% (2002)
Transport:
Masina, autocar/autobuz, avion, tren, vapor/feriboat
Gastronomie:
Mancarea sarba prezinta un amestec de influente ale celor doua imperii ce au dominat la un moment dat acesta zona - otoman si austro-ungar. Pentru Kosovo este specifica varietatea de placinte si deserturile turcesti, precum baclavaua. In Voivodina influenta austro-ungara se manifesta in diversitatea aluaturilor, taitei si peste, in vreme ce in sudul Serbiei veti gasi foarte multe feluri de mancare cu paprica. Astazi, adevaratul simbol al bucatariei nationale sarbe este friptura la gratar.
Un fel specific sarbesc, pe care nu il veti gasi in restaurantele din alta tara, este kajmak, adica partea cea mai gustoasa a laptelui - caimacul. Varza murata este alt ingredient des folosit. Bucataria traditionala insa, se baza foarte mult pe supe. Chiar si astazi, supa de fasole este una dintre cele mai bune specialitati sarbesti. Pe langa supe si ciorbe, feluri traditionale mai sunt kacamak sau cicvara, un fel de mamaliga, popara si proja (paine de porumb). Gibanica este o placinta din foi de aluat, branza, caimac si oua. Ajvar este o specialitate facuta din ardei rosii copti cu carne afumata.
Alte feluri care se consuma in mod curent in Serbia - gulas (tocana de carne de vita cu paprica), sarma (sarmale), punjene paprike (ardei umpluti), riblja corba (ciorba de peste). La sfarsitul fiecarei mese, o cafea este obligatorie, fiind unul dintre cele mai importante ritualuri, atat in casele sarbesti cat si in restaurante.
